Mythological zoo reservation era o gradina zoologică amenajata precum o rezervație naturală. O așa numita Zoo fara cuști. In schimb teritoriul fiecarui animal sau semi-animal era delimitat de un gard electric alcătuit din 2 fire. Acest gard înconjura doar cuștile ființelor foarte agresive și periculoase pentru a le împiedica evadarea si ranirea vizitatorilor. Restul erau înconjurate de o sfoara din sârmă subțire menită de a opri vizitatorii sa invadeze spațiu personal al animalelor dar animalele daca vroiau puteau să se plimbe libere printre vizitatori.
Ca un centaur unic, fusesem invitata să mă alătur acestei rezervații ca exponat. Între o grădină zoo care ține animalele închise în cuști și o rezervație ce le oferă în grad de autonomie și libertate celor ne-periculoase e o diferență uriașă. Deasemenea o rezervație respecta drepturile animalelor iar în cazul unei rezervații din lumea magică respectă și drepturile ființelor semi-umane.
Acum mă plimbam libera prin rezervație, și pășteam liniștită. In pauzele de păscut stăteam la umbra unui copac cu un carnețel in mâna stângă și un pix in mana dreaptă iar cele 4 copite înghesuite sub corpul meu de cal. Incercam sa compun niste poezii si niste melodii. In timp ce mă uitam la vizitatorii rezervației naturale.
Era o zi placuta de toana, iar Survivor se plimba prin gradina zoologica cautand sa vada ceva interesant. Era atat de olictisita incat nici nu stia ce sa faca sau cum sa reactioneze. Se aseza pe o banca si isi deschise o carte ca sa o citeasca.
Spera ca acel volum despre lumea feerica a florilor de cuart o vor mai inveseli. Era ca si cum totul parea ca prinde culoare in timp ce citea acea carte. Si gradina zoologica era mai frumoas si mai colorata. Oare asta sa fie efectul unei carti bune? Grea intrebare.
Faptul că mie mi se permitea să mă plimb libera prin zoo printre vizitatori și să pasc liniștită sau sa fac orice doream, puteam interacționa cu vizitatorii.
Văzând-o cat de aprofundata in carte era, mă furișez la spatele ei și scot un nechezat ca acesta.
Vroiam sa ii atrag atenția dar într-un mod care te ducea cu gândul la farse de genul sperieturilor.
Vroiam sa îi arat că sunt sociabila, amuzantă și prietenoasă.
In timp ce citea linistita si visa cu ochii deschisi, tresare cand aude niste copite care pareau a fi din ce in ce mai aproape de ea. In momentul in care aude nechezatul, isi si scapa cartea pe jos. Se uita in spatele ei si vede ceva ce parea parca scos din cartea ei pe care o citise adiniaur.
Se apleaca si o ia de jos apoi se unita in continuare spre ea destul de mirata. "Esti reala sau produsul imaginatiei mele provocat de cufundarea mea in acea carte fantasy?" Nu ii venea ce sa creada. Sa rada sau sa stea curioasa si sa o studieze in continuare in functie de reacttile ei. O admira si in acelasi timp i se parea interesant ce vede. Nu intelegea ce cauta o centaurida intr-o gradina zoologica.
Acela era marele mister pe care o framanta. Mai ales ca in lumea oamenilor nu avea cum sa se impace o fiinta mitologica. Isi spuse aceste ganduri in timp ce se chinuia sa gaseasca niste raspunsuri pertinente.
Sunt reală. Iar tu te afli într-o altfel de gradină zoologică. Te afli pe teritoriul excentricului miliardar contele Myrdin Faerel. Acest conte a deschis această rezervație pentru a salva anumite animale magice rare. Eu spre exemplu am fost salvată când din cauza culorii unice a blănii mele am fost refuzată de herghelie și eram pe punctul de a ajunge sacrificiu într-un ritual de magie neagră a unui vrăjitor. Această grădină zoologică e conectata cu una normala care aparține aceluiași conte dar doar cei aleși pot pătrunde în partea magică. Ii explic eu situația în care se afla. Nu era însă primul vizitator al grădinii zoologice care ajungea în partea magică.
Cei aleși erau anumiți oameni cu sânge magic în vene.
-Hm, tatăl tău sau poate unchiul tău nu e cumva magicianul Kerogalix care a devenit celebru după numărul cu transformarea unui șoarece într-un porumbel? Întreb eu sa vad daca nu cumva era rudă cu magicianul de la circul la care lucrasem într-o vreme.
Statea si onasculta cu gura cascata. Nu ii cenea sa creada ce vede. Animale nefericite si o specie de centaur care parea a ști tot ce misca si ce se intampla de jur imprejur. Insa o asculta si cand ii spuse de acel magician de care abea auzise.
"Nu stiu de ce, dar am impresia ca vorbim despre 2 persoane total diferite. Tatal meu este profesor de biologie si mama mea profesoara de geologie. Probabil ma confuzi." Ii spuse tanara in timp ce o privi pe fata centaur. "Care este numele tau fata centaur? Al meu este survivor." Ii spuse aceasta de indata ce ii adresa intrebarea.
Hello dear autumn!
Milicent Meliss
××ANIME RPG ××
×Sex :
×Gold : 4
xSilver : 30
×Reputation : 1
❥×Enrolment Date : 2024-09-23
×Location : Forest
Re: Mythological zoo reservation (with Survivor) Yesterday at 8:20 pm
-Buna! Numele meu este Milicent Meliss. Da, ai dreptate te-am confundat. Oricum părinții tăi au meserii frumoase. Bănuiesc că vei urma și tu cariera de profesor? Apoi incep sa ii povestesc și eu despre viața mea. -Eu m-am născut în Larissa, in casa unui profesor de filosofie. Mai bine zis in grajdurile sale. Soția sa era inginer biolog lucrând cu genetica. Deci bănuiesc că îți poți da seama destul de ușor cum de am luat ființă. Pasiunea mea pentru literatură și îndeosebi pentru poezie și deasemenea faptul că sunt o centaurita mi-a adus o carieră la circ pentru o vreme. Din păcate când circul m-a considerat că nu mai prezint așa mare interes, m-au donat rezervației ca sa pot trai in semi-libertate. A trecut sa zicem un an jumate de când sunt aici și până acum când ne-am întâlnit. După ce ii povestisem aceste lucruri despre mine, așteptam să văd ce părere are despre mine. Deasemenea pentru a o impresiona ii arat carnețelul cu poezii scrise în limba runică și care se citeau cu ajutorul unei mici oglinzi.
Survivor
××Administrator××
❥ Army: : ❥Falun Gong, Reiki & Qigong
×Sex :
×Gold : 25787
xSilver : 23247
×Reputation : 40
❥×Enrolment Date : 2020-03-16
×Age : 17
×Location : ❥ Aldebaran
×Mood : ❥ 幸せな猫
Re: Mythological zoo reservation (with Survivor) Today at 12:56 pm
Se uita spre ea si nu zise nimic. De vorbit prea mult nu prea voia sa vorbeasca. Era fericita ca ajunse exact la tinta. Avea sa păzească acest centaur de niste raufacatori. "Ei bine, eu numai profesoara nu sunt si noci nu am cum sa devin. Eu vin din aceasi lume ca si tine,numai ca trebuie sa ma prefac a om normal si banal de plictisitor."
Ii spuse aceasta in timp ce se ridica si se uita spre ea. Nu voia sa atraga prea mult atentia cu ce scotea pe gura, asa ca se uita de jur imprejur sa nu o auda nimeni. Desigir, isi mai folosea si calitatile ei de vrajitoare pentru protectie. Acum ca vedea ca este in siguranta, se aseaza pe banca si lua pozitia de nepasator cu cartea in mana exact cum o gasise si Meliss.