Traditii si obiceiuri

Japonia este o ţară modernă care priveşte întotdeauna spre viitor, dar în care tradiţiile vor fi tot timpul importante. Japonia este cunoscută pentru cultura şi moştenirea sa unică, care au fost păstrate din vremea antică. Aceste obiceiuri şi tradiţii dau un caracter unic vieţii populaţiei japoneze.

În cele ce urmează vă prezentăm mai multe aspecte ale tradiţiei şi obiceiurilor japoneze.

• Familia este baza societăţii

Familia este unitatea de bază a societăţii, iar respectul pentru bătrâni este foarte important. Grupul este mai important decât individul şi ierarhia socială este mai strict respectată decât în occident. Un respect deosebit este arătat celor mai în vârstă.

• Religia

Religia nu joacă un rol foarte important în viaţa majorităţii japonezilor. Cu toate acestea, unele ritualuri şi obiceiuri religioase sunt practicate la ocazii speciale şi sărbători religioase. Cele două mari religii practicate în Japonia sunt Budismul şi Şintoismul, sau o combinaţie a celor două. De exemplu, cele mai multe ceremonii de căsătorie se realizează după religia şintoistă iar cele mai multe înmormântări se realizează după religia budistă.

• Spălatul corpului

Baia este o parte importantă a rutinei zilnice japoneze. O cadă tradiţională japoneză este micuţă, are o formă pătrată şi este suficient de adângă încât să poată ţine apă până în zona umerilor. Aplicarea săpunului şi curăţatul corpului au loc înainte de a se intra în cadă. Iar o tradiţie veche spune că toţi membrii familiei vor folosi aceeaşi apă.

• Relaţiile de afaceri

În Japonia schimbul cărţilor de vizită este primul pas spre orice relaţie de afaceri. Pentru cei care se află în vizită în Japonia este important de reţinut că trebuie să aibă asupra lor multe cărţi de vizită. Mai mult decât atât, de fiecare dată când este primită o carte de vizită, aceasta trebuie citită cu atenţie şi discutată. Punerea ei direct în buzunar este considerată lipsită de respect.

• Când două persoane fac cunoştinţă

Chiar dacă majoritatea oamenilor se salută prin strânsul mâinii, în Japonia obiceiul este plecăciunea. Prin acest gest se arată respectul şi recunoştinţa. De asemenea, se obişnuieşte ca persoana să fie prezentată de altcineva. Aceasta înseamnă că o persoană nu se prezintă singură, ci aşteaptă să fie prezentată.

• La intrarea într-o casă

Descălţatul la intrarea într-o casă este o altă practică japoneză foarte răspândită. La intrarea în case, şcoli şi în multe alte clădiri, oamenii trebuie să se descalţe. Acest lucru se face în principal pentru a menţine curăţenia respectivei clădiri. În mod obişnuit, se va primi în schimb o pereche de papuci de casă, care vor trebui daţi jos când persoana se aşează pe tatami (un mic covoraş).

• Grădinăritul

În Japonia, tradiţia grădinăritului îmbină ritualul şi religia pentru proiectarea grădinilor şi dezvoltarea tehnicilor de horticultură. Grădinile originale japoneze au fost inspirate de filosofii budiste şi chineze şi mai târziu şi-au dezvoltat propria identitate japoneză. Japonezii încearcă să recreeze idealul armoniei prin aceste minunate grădini care includ pietre, muşchi şi plante miniaturale. Multe din grădinile tradiţionale sunt întreţinute de călugării budişti şi fac parte din mânăstire. Templul Kiyomizu-dera din Kyoto, ce face parte din patrimoniul UNESCO, prezintă un design dezvoltat între secolele al VIII-lea şi al XVII-lea care a stat la baza grădinăritului din întreaga lume.

• Tradiţia la naşterea unui copil

În mod obişnuit, tatăl nu asistă la naştere. În timpul naşterii, femeile japoneze nu acceptă medicamente. Acest obicei este influenţat de credinţa budistă legată de suferinţă. Pentru multe dintre femeile japoneze durerile naşterii reprezintă testul care le arată dacă pot face faţă responsabilităţilor de mamă. De asemenea, dacă în occident se întâmplă des ca femeia să ţipe în timpul naşterii, în Japonia o femeie care plânge şi ţipă aduce ruşine familiei.

• Ceremonia căsătoriei

Ceremonia Shinto onorează spiritele din lumea naturală în timp ce preotul realizează o ceremonie de purificare. Binecuvântarea cuplului se încheie cu ceremonia sake-lui. Ceremonia sake-lui este unul din cele mai vechi obiceiuri ce au loc în timpul nunţilor japoneze. Există 3 ceşti de sake iar mirele şi mireasa iau câte o înghiţitură din fiecare. Apoi cele 3 cupe sunt prezentate familiei, mirele şi mireasa oferind câte o înghiţitură părinţilor, într-un gest de respect. După ceremonia sake-lui se servesc diferite feluri de mâncare ce simbolizează prosperitatea, viaţa lungă şi mulţi copii. Numărul felurilor de mâncare nu poate fi multiplu de 4, fiind considerat ghinion. Patru înseamnă şi moarte în limba japoneză.