K-Wave

Cum se explică fenomenul K-wave
K-wave, adică „Valul Coreea”. Aşa se vorbeşte generic despre simpatia pe care Coreea de Sud o generează în lume de peste 20 de ani. Ce au făcut sud-coreenii de au reuşit să devină aşa de populari? Au exportat cultură în mai multe forme, dar cea care a avut cel mai mare succes a fost K-pop-ul, pop-ul coreean. Toată planeta a învăţat la un moment dat să cânte: „Oppa Gangnam Style!”, deşi nu era prea clar ce înseamnă asta. Muzica, filmele, divertismentul, chiar şi telenovelele istorice, toate au ajutat la impunerea unei imagini de ţară creativă şi profundă, în egală măsură.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Coreea de Sud este promovată în România mai degrabă într-o manieră tradiţională, costume, istorie şi aşa mai departe. În opinia mea, generaţiile tinere ştiu mai multe, aşa că pentru ei şi nu doar pentru ei, Coreea începe să fie reprezentată de Gangnam Style şi alte piese K-pop. Cum modelează această perspectivă întreaga imagine a ţării dvs şi cum vă ajută în relaţiile diplomatice cu alţii?

Kim Yong Ho, ambasadorul Coreei de Sud în România: În munca mea de diplomat sud-coreean am întâlnit foarte mulţi tineri străini care consideră K-pop ca parte a culturii coreene. În zilele noastre, mulţi tineri din toată lumea se declară fani ai BTS, trupa coreeană de băieţi. Chiar şi înainte de 2010, cum ai spus, îmi amintesc şi eu de faimoasa piesă Gangnam Style, a artistului coreean Psy, care a avut mai mult de 2 miliarde de vizualizări în toată lumea. Acum, piesele trupei BTS sunt urmărite de multă lume de peste tot. Mai mult, eu cred că pentru tânăra generaţie, lucrurile nu se limitează doar la K-pop.
Doar în acest an, filmul coreean Parasite a primit patru premii Oscar, pentru prima oară în istoria Academiei de Film, primul film străin care a câştigat Oscarul. Aceste lucruri au ajutat la reprezentarea Coreei de Sud în lume, inclusiv aici, în România. Trăim într-o lume conectată de internet şi putem experimenta diferite culturi din lume, mai ales dacă ne uităm pe YouTube. Acest canal a fost un factor esenţial care a făcut posibilă cultura coreeană a K-pop-ului, atât de apreciată în multe zone de pe glob. Creativitatea tinerei generaţii coreene, care este foarte bine educată, a jucat un rol important. În mod tradiţional, educaţia, în Coreea de Sud, este un factor cheie pentru societatea noastră. Pe această bază educaţională, creativitatea celor tineri a înflorit şi acest lucru a dus la apariţia multor artişti coreeni talentaţi, în mai multe domenii. Au dezvoltat, într-o manieră foarte creativă, ideea de cultură şi experienţă coreeană într-o idee universală, din fericire, şi au reuşit să primească empatie globală pentru asta. Motivul pentru care foarte mulţi tineri ascultă trupa BTS este că BTS înţelege, împărtăşeşte şi reprezintă sentimentele comune şi agonia generaţiilor tinere. Cu toate acestea, soft-power, deşi aş prefera să spun influenţele culturale coreene, cresc. Chiar cred că generaţiile tinere o vor aprecia şi vor continua să comunice şi să îşi împărtăşească nevoile reciproc.

Cristina Cileacu: Şi vă ajută şi pe dvs atunci când comunicaţi cu alţi diplomaţi? Îşi schimbă ceilalţi atitudinea faţă de dvs când apare în discuţie subiectul K-pop, într-o discuţie foarte serioasă?

Kim Yong Ho: Da, când ne întâlnim cu oamenii obişnuiţi, primul subiect pe care îl abordează este K-pop, valul "K", iar acest fapt ajută mult diplomaţia noastră publică. După cum ştii, una dintre cele mai importante ramuri ale diplomaţiei este diplomaţia publică, este foarte important pentru toţi să ne apropiem de public şi în această privinţă, K-pop-ul ne ajută mult.

Țara cu cel mai rapid internet din lume
Tehnologia este şi ea sinonimă cu numele Coreea de Sud şi discutăm nu doar despre branduri binecunoscute, ci şi de cel mai rapid internet din lume. Coreenii şi-au pus la lucru reţelele informatice şi au reuşit performanţe care par ireale chiar şi pentru statele dezvoltate.

Cristina Cileacu: Coreea de Sud are cea mai bună viteză la internet din lume şi cu această infrastructură, ţara dvs a dezvoltat ceva care nu era acolo acum 20 de ani şi mă refer la un ecosistem pentru start-up-uri. Guvernările dvs au încurajat acest tip de antreprenoriat. De ce acest interes foarte mare, în cazul Coreei de Sud, pentru start-up-uri şi tehnologie?

Kim Yong Ho: După cum probabil ştii, Coreea a comercializat deja reţea 5G în 2019, pentru prima dată în lume. Dar, chiar şi înainte de asta, Coreea de Sud a fost o ţară cu o reţea foarte dezvoltată. Oamenii se bucură de internet de mare viteză în majoritatea locurilor publice. Şi sectorul public sud-coreean este binecunoscut pentru sistemul său electronic de administraţie. Cu ajutorul acestui sistem, oamenii îşi pot rezolva problemele administrative fără să se mai deplaseze la birourile publice. De asemenea, comerţul fără hârtii din Coreea a îmbunătăţit sistemul complicat de proceduri vamale, care este de fapt unul dintre cele mai eficiente din lume. Guvernul nostru recunoaşte inovaţia drept forţa esenţială pentru relaţiile economice viitoare. Prin faptul că am introdus inovaţia în toată economia noastră, Coreea va fi gata să fie lider în economia bazată pe cunoştinţe din viitor. În cadrul acestei strategii inovatoare, guvernul coreean îşi concentrează efortul pe mai multe proiecte de vârf, cum ar fi fabricile inteligente, biosănătate, tehnologie fină, industria automotive, oraşe inteligente şi finanţări inteligente. În plus, guvernul se străduiește să îmbunătăţească ecosistemul industrial general, prin introducerea de reforme esenţiale. Din 2020, guvernul investeşte strategic în trei industrii: semiconductori non-memorie, biosănătate şi automotive. În topul mondial al acestor domenii sunt companii sud-coreene.

Economie de succes, angajați nefericiți
Sud-coreenii sunt obişnuiţi să muncească foarte mult şi abia de doi ani guvernul a decis să reducă numărul de ore de lucru al angajaţilor. Chiar dacă economia coreeană a prosperat, cei care lucrează pentru ea au diferite probleme de sănătate şi asta se reflectă şi în productivitate.

Cristina Cileacu: Da, dle ambasador, dar în spatele succesului afacerilor coreene, inclusiv în tehnologie, este un program de lucru foarte extins, care ajută afacerile, dar afectează oamenii. Sunt îmbunătăţiri şi în privința acestui stil de lucru, de asemenea celebru în lume, dar care nu este chiar aşa de bun pentru oameni?

Kim Yong Ho: Da, aşa este. Pentru dezvoltarea noastră economică a fost nevoie de multă muncă, dar cum vremurile se schimbă, aşa cum spuneai, această chestiune legată de orele de muncă devine mai importantă, mai ales în relaţia cu Uniunea Europeană, care a atras mereu atenţia asupra acestui aspect. De mai mulţi ani am început să înţelegem problema şi acum avem, de exemplu, 52 de ore de muncă pe săptămână ca standard. Nu mai putem munci peste aceste 52 de ore într-o săptămână. Deci, uşor-uşor, ne apropiem de standardele internaţionale.

Sud-coreenii, exemple în lupta împotriva Covid
Coronavirusul a fost ţinut din scurt în Coreea de Sud. Inventivitatea autorităţilor de a face teste oriunde şi a izola rapid persoanele infectate a dat rezultate foarte bune o perioadă. Acum cresc din nou cazurile pozitive Covid-19, aşa că se reiau măsurile de siguranţă.

Cristina Cileacu: Suntem încă în pandemie, cum am spus, şi ţara dvs s-a luptat bine cu virusul corona, a obţinut rezultate bune, dar recent înţeleg că autorităţile din ţara dvs au început să amendeze oamenii care nu poartă măşti în locuri publice. Care a fost strategia din spatele acestei bătălii pe care ţara dvs a dus-o împotriva coronavirusului?

Kim Yong Ho: Când spunem strategie împotriva coronavirusului, putem spune trei lucruri: testări preventive, depistări şi tratament. Acestea au reprezentat eficienţa răspunsului coreean. Această abordare sistemică a fost posibilă pe baza experienţelor similare anterioare, alte infecţii care au izbucnit în trecut. Mai mult, răspunsurile noastre la această criză au fost bazate pe deschidere, transparenţă, participare civică şi pe inovaţie. Ne-am menţinut deschise barierele sociale, am pus la dispoziţie prompt şi complet informaţiile. Am implementat un sistem de urmărire a contactelor, bazat pe participarea cetăţenilor şi am lucrat cu răspunsuri creative pentru rezolvarea problemelor, cum ar fi sisteme de scanare a maşinilor. Nu doar un factor unic, ci răspunsul complet al întregii economii, al întregii ţări a făcut ca lucrurile să fie posibile.

Cristina Cileacu: După părerea mea, oamenii sunt la fel peste tot, ceea ce ne diferenţiază este cultura noastră. Imaginea pe care o au coreenii este una de oameni mai disciplinaţi decât europenii. Cât de greu a fost să convingeţi oamenii să participe la acest proces complicat?

Kim Yong Ho: În Coreea de Sud, să porţi mască nu este nici ciudat, nici neobişnuit. Nu era prea greu să găseşti măşti în Coreea, chiar înainte de pandemie. După izbucnirea pandemiei, coreenii pur şi simplu au urmat paşii trasaţi deja, măsurile, pentru a se proteja pe ei înşişi, lucruri simple precum purtarea măştilor în locurile publice sau spălatul pe mâini. Toate mijloacele de transport în comun au fost echipate cu dezinfectanţi, ca să se contribuie la efortul de împiedicare a răspândirii virusului. Cred că un răspuns eficient în faţa acestui virus nu ar fi posibil fără cooperarea şi implicarea societăţii civile în întregul ei.

America și cele două Corei
Coreea de Nord este singurul subiect unde abordarea Statelor Unite a avut un oarecare succes, pentru Coreea de Sud. În rest, relaţia Seulului cu administraţia Trump a avut destule probleme, de la costurile găzduirii militarilor americani în regiune, până la preţurile exporturilor de oţel. Aşteptările pe care sud-coreenii le au de la noul preşedinte ales al SUA sunt de revenire la principiile clasice dintre cele două ţări.

Cristina Cileacu: Să traversăm puţin oceanele şi să ne uităm spre Statele Unite, pentru că avem un nou preşedinte ales, Joe Biden, care spune că va schimba politicile faţă de Coreea de Nord şi, desigur, Coreea de Sud. Ce aşteptări are ţara dvs în relaţia cu SUA, cu privire la Coreea de Nord?

Kim Yong Ho: Schimbările posibile în Coreea de Nord ar fi afectate de doi factori. În primul rând, cred că politica noii administraţii americane va afecta comportamentul Coreei de Nord. Din experienţele anterioare, putem să ne facem o idee generală legată de răspunsul Coreei de Nord. De exemplu, abordările pasive, precum politica strategică a răbdării din timpul administraţiei Obama, nu au dus la schimbări notabile în Coreea de Nord. La fel, administraţia Trump a avut la început o abordare ostilă şi n-au avut niciun progres. Mai târziu, SUA s-au implicat într-o abordare mai activă, care au făcut posibile trei runde de întâlniri istorice între cele două ţări. Acestea au arătat cumva şi o posibilitate din partea Coreei de Nord de a-şi schimba comportamentul.

În al doilea rând, situaţia din Coreea de Nord este una critică. Când suntem într-un mediu economic dificil, cauzat de cele mai recente sancţiuni internaţionale şi de pandemia de Covid-19, ar fi suficiente motive pentru Coreea de Nord să se implice în continuare dialogului cu SUA. Dar oricum, acestea vor fi discutate şi noi vom lucra îndeaproape cu partenerii noştri.

Un parteneriat economic fără precedent. UE ar trebui să fie „puțin îngrijorată”
Economia globală ar putea primi stimulente de aproape 200 de miliarde de dolari anual, până în 2030. Acest lucru poate deveni realitate pentru că statele ASEAN, alături de China, Japonia şi Coreea de Sud, au semnat un parteneriat care face ca economiile din zonă să lucreze integrat.

Cristina Cileacu: A fost semnat un tratat foarte important de către 15 ţări din regiunea Asia-Pacific, un tratat comercial, de cooperare pentru o economie mai bună. Este ceva fără precedent şi reprezintă cam o treime din economia globală. Cum va lucra acest conglomerat, să-i spunem aşa, cu parteneri precum Uniunea Europeană?

Kim Yong Ho: Recentul pact între membrii ASEAN, plus China, Japonia şi Coreea de Sud, cum spuneai, reprezintă o treime din comerţul mondial. Este ceva foarte mare. Cred că Uniunea Europeană va fi puţin îngrijorată.

Cristina Cileacu: De ce să fie îngrijorată?

Kim Yong Ho: Pentru că acest comerţ fără taxe în Asia, înclusiv în China, Japonia şi Coreea de Sud, va influenţa mult. Comerţul fără taxe între 15 ţări mari nu îţi poţi imagina cum va afecta economia mondială. Dar îmi păstrez optimismul în această perioadă dificilă a pandemiei, când comerţul mondial a scăzut mult, deci acest nou acord va revitaliza economia mondială. Cred că va fi foarte util şi pentru Uniunea Europeană, pentru că dacă economia din zona noastră nu este funcţională, afectează şi Uniunea Europeană, deci, dacă economiile noastre sunt înfloritoare, va influenţa pozitiv şi Uniunea Europeană.

30 de ani de relații diplomatice comune
Cristina Cileacu: Coreea de Sud şi România au 30 de ani de relaţii diplomatice comune. Care este planul pentru cel puţin următorii 30 de ani?

Kim Yong Ho: Coreea de Sud şi România şi-au stabilit legăturile diplomatice în martie 1990. De-a lungul celor 30 de ani, relaţiile noastre bilaterale au fost excelente, inclusiv cooperarea comună pe scena internaţională, cooperarea economică şi schimburile personale. În 2008, ne-am îmbunătăţit relaţiile cu un parteneriat strategic. Coreea de Sud este de altfel singurul partener strategic al României în Asia. În timpul pandemiei, ţările noastre şi-au dovedit reciproc apropierea, pentru că au lucrat împreună la răspunsul împotriva Covid-19.

Cristina Cileacu: Dle ambasador, din moment ce am început acest interviu discutând despre K-pop, aş vrea să vă întreb ceva personal, dacă îmi permiteţi: ştiţi şi versuri? Care sunt artiştii dvs preferaţi de K-pop?

Kim Yong Ho: Sincer, versurile din K-pop sunt atât de rapide, iar eu fac parte din generaţia mai în vârstă şi sunt dificil de înţeles, chiar şi pentru mine. Dar sunt cu atât mai surprins cum tinerii străini pot înţelege versurile K-pop, în limba coreeană. Dacă te uiţi la versurile trupei BTS, multe sunt în limba coreeană şi mulţi tineri străini le ştiu. Dar sincer, pentru mine este mai dificil.

Sursa: https://m.digi24.ro/stiri/externe/cum-au-reusit-sud-coreenii-sa-devina-atat-de-populari-in-toata-lumea-1405953