氣功

氣功 Thu Mar 03, 2022 3:18 pm

Qigong (chineză: 氣功; pinyin: qìgōng; Wade–Giles: ch'i-kung) este o formă chineză de meditație, concentrare și mișcare pentru cultivarea corpului și a mintii. Practica inlcude exercitii de repirație, exerciții de corp si mișcare, exerciții de concentrare si meditație. Exercițiile sunt concepute pentru a armoniza și regla fluxul de Qi în corp.
Originile exercițiilor se întorc mult înapoi, anumite forme sunt deja sugerate în Zhuangzi, iar imaginile din mătase sunt din vremea dinastiei Han. Numele Qigong a fost folosit pentru prima dată de Daoist Xu Xun din perioada Jin și de atunci a fost folosit pentru a descrie anumite exerciții în arte marțiale. În istoria Chinei, această practică a jucat întotdeauna un rol major ca îngrijire medicală preventivă, dar a fost folosită și în scopuri religioase și spirituale, în special în Daoism, budism și confucianism și a fost transmisă în mănăstiri. Cu toate acestea, termenul qigong pentru aceste exerciții a fost utilizat abia din anii 1950, iar diferitele stiluri de qigong sunt în parte dezvoltări complet noi, care se bazează pe tradițiile vechi de milenii.
Qigong este un sistem chinezesc antic de cultivare a sănătății, vitalității și longevității, cât și de evoluție spirituală. Bazat pe principiile clasice ale Taoismului, Qigong oferă o cale de autocultivare ce presupune armonia între toate nivelurile ființei umane (fizic, psihic și spiritual), armonia cu natura și progresul constant și natural, evitând excesele și accidentările posibile în alte discipline fizice și, în acelați timp, evitând retragerea din lume caracteristică altor căi spirituale.

Polaritatea Yin și Yang reprezintă rezultatul difernețierii primordiale a sursei universului, care prin scindare a dat naștere celor două contrarii, Yin și Yang, cât și energiei vidului. Această polaritate se regăsește sub diferite forme în Univers:

Prenatal și postnatal
Apa (shui) și focul (huo)
Mișcarea (dung) și Nemișcarea (jing)
Interiorul (nei) și exteriorul (wai)

Principiul celor trei forțe și al celor trei comori Trinitatea întâlnită în multe religii ale lumii se manifestă în tradiția taoistă la nivelul universului prin cele Trei Forțe ale Cerului (tien), Pământului (di) și Umanității (ren). La nivelul ființei umane, acestora le corespun cele Trei Comori care sunt esența (jing), energia (qi) și spiritul (shen).

Cele cinci energii elementare Conform paradigmei taoiste chineze a creației și formelor, toată materia de pe pământ este alcătuită și animată de cele 5 energii elementare. Conform Tratatului de medicină internă al Împăratului Galben, acestea sunt: Lemnul, Focul, Pământul, Metalul și Apa. Aceste energii se combină și se recombină pentru a forma miriadele de forme ce alcătuiesc lumea. Qigong oferă tehnici de echilibrare și dirijare a energiilor elementare care acționează în corpul uman. Fiecare energie elementară este asociată unui organ major și unor organe ajutătoare, astfel:

Lemnul este asociat cu ficatul și vezica biliară
Focul este asociat cu inima și intestinul subțire
Pământul este asociat cu splina, pancreasul și stomacul
Metalul este asociat cu plămânii și intestinul gros
Apa este asociată cu rinichii și vezica urinară

De asemenea, fiecărei energii, și prin urmare, fiecărui organ îi corespunde o culoare: verde pentru ficat, roșu pentru inimă, galben pentru splina, alb pentru plămâni și albastru pentru rinichi.
Exercițiile pot fi grupate în diferite moduri: după dinamicitate, după utilitate, după poziția corpului sau după aspectul existenței căruia i se adresează.
Există prin urmare exerciții dinamice și exerciții statice. Practicile dinamice sunt caracterizate de mișcări lente corelate cu respirația. Cel mai cunsocut astfel de exercițiu este Taijiquan, care este în același timp o puternică artă marțială internă și o practică dinamică de Qigong. Alte exemple includ Tan Tien Qigong (pentru acumularea energiei vitale), Qigong-ul mersului sau Cele Opt Piese de Brocard. Practicile statice presupun nemișcarea externă a corpului combinată cu mișcarea internă a energiei. Acestea includ meditațiile vindecătoare precum Surâsul Interior, Cele șase sunete vindecătoare, Orbita microcosmică sau Cămașa de fier.
Pe de altă parte, există exerciții terapeutice, exerciții marțiale și practici meditative.
După poziția corpului, există exerciții efectuate în picioare, precum Cele Opt Piese de Brocard, exerciții efectuate cu deplasare, precum Qigong-ul mersului sau artele marțiale interne, exerciții practicate șezând și exerciții practicate la sol, în poziția întins, practicate mai ales de persoane slăbite sau bolnave care nu pot practica celelalte forme.
De asemenea, putem distinge între practicile pentru cultivarea naturii și cele pentru cultivarea vieții. Cultivarea "naturii" presupune tot ceea ce ține de existența umană trecătoare - ego-ul, psihologia, familia și munca. Viața se referă la aspectele primordiale ale existenței umane - spiritul nemuritor și energia universală care animă corpul uman dar care supraviețuiește disoluției corpului fizic.