The Nightmare

Viitorul e foarte promitator, am asteptat lumina soarelui, afara cred ca era vreo 20 de grade si nici la umbra nu puteai sa stai de cald ce era, vantul adia bland fara a face ravagi printre sufletele obosite de caldura apriga. Eram la mine in camera si tot ma gandeam cum ar fi daca azi ar fi ultima zi pe care sa o petrec alaturi de familie, prietenii, rude si sa am sansa la o ultima gura de inghetata a verii. Toate gandurile astea imi consuma mintea si sufletul, dar pentru ca nu era nimic de facut, la televizor doar o gloata de oamenii ce se cearta pentru probleme lumii , pe telefon nici muzica nu isi mai facea simtita prezenta la cat de transpirat eram. Am incercat sa trag perdele si un nor de praf se asterna in bataia luminii, era o camera asa de dezordonata ca nici eu nu mai stiu cand am fact ultima oara curat. M-am ridicat din pat si m-am dus pe coridorul lung al casei, stanga mea niste dulapuri cu haine, unul al meu, unul al parintilor, normal ca al meu era o dezordine mare, hainele sifonate, aruncate acolo la intamplare, zici ca a trecut o rafala de vant si sa jucat cu dulapul meu. Mergand mai departe, trec de camera parintilor, o camera aranjata si bine ingrijita, parintii astia, cred perfectiunea este totul. In bucatarie era totul curat, pus la locul lor, dar lipsea mama si tata, era 9:30, cam pe la ora asta isi faceau ei simtita prezenta, tata era primul la cafea si mama care pregatea masa de dimineata, eram obijnuit cu aceasta liniste rece, macar caldura nu se mai facea resimtita. Stomacul meu era foarte galagios in dimineata asta, am zis sa imi fac ceva singur de mancare, dar stiam ca trebuia sa ii astept pe mama si tata. M-am pus la masa, era o farfurie cu cateva sandwitch-uri calde, nu cred ca erau facute de vreo 5-10 minute, am luat un sandwitch, l-am mancat rapid, nu ma saturasem, dar eram impacat cu stomacul. Am mai stat vreo 10-20 de minute, nu apareau. M-am ridicat si in dreapta mea o silueta neagra, foarte suparata si cu o pofta de sange in ochii, credeam ca era sa mor, am simtit ca voi face vre-un atac de inima. Dar teama mea sa adeverit, ultimul lucru care l-am vazut, era un topor negru, destul de vechi, era ascutit, dar se vedea urmele de rugina pe la cuiele batute sa tina capatul toporului fix si era tot acoperit de sange, acel sange era al meu, capul meu mi-a fost taiat precum radacina unui copac subred, capul imi era pe jos uitandu-ma la mine cum eram o tasnitoare ce manjea totul intr-un rosu pur, atunci au fost ultimele momente din viata mea, simtind regretul ca viata mea a fost scurta si ca nu am facut tot ce mi-am dorit. Era negru in jurul meu, suferinta,regretele,mania,supararea,furia toate erau in fata mea intr-o singura persoana ce astepta sa imi devoreze sufletul decazut, cu fiecare pas simteam cum imi pierd cunostinta si ca voi disparea pe veci din acest pustiu, sumbru si negru numit viata. Timpul a inghetat, sufletul meu a disparut si a ramas doar monstrul ce a existat in mine si care nu isi va gasi linistea in abisul sumbru plin de sufletele uitate pe veci de cei care inca mai sunt in viata.
4 ani mai tarziu...
Brr.. Ce frig e afara, simt ca imi ingheata tot in mine, eram in drum spre noua mea casa cumparata pe banii munciti o viata, ma numesc Sergiu, acesta este primul video-blog facut spre noua mea casa, alaturi de prietenii mei, Alex,Florin,Mihai si soferita noastra si viitoarea sotie Lucretia, un nume frumos, stiu, suntem in masina de 2 ore si a dracului caldura de la masina nu mai merge, mai avem 10 minute si ajungem, casa a fost data spre vanzare acum 4 ani, datorita familiei disparute, se apune ca cadavrele nu au fost gasite si nici semne ca a fost vreo rapire. Am revenit casa e extraordinara, are 2 camera, un hol lung, 1 bucatarie ce este separata de holul lung si in capatul holului lung langa prima camera este baia. Foarte tare abia astept sa despachetez si sa ma simt ca acasa, vati prins, casa noua? Ma simt ca acasa? Nu? Bine. Viitoare mea nevasta, le transimti ceva copiilor nostri cand vor fi mari? L: Va iubesc mult si sa nu uitati ca mami o sa fie mereu langa voi. Fantastic, te iubesc.
Am incheiat pe ziua de azi cu primul video-blog, eram foarte obosit, abia asteptam sa ma pun noul meu pat si sa dorm cat e ziua de lunga. Lucretia pregatea cina de seara unde trebuia sa ne strangem toti sa aniversam prima zi in noua casa, aperitivele erau pregatite, carne era taiata, doar trebuia sa mergem noi barbatii, ca asai traditia, barbatii fac gratarul la o bere alaturi de prietenii si femeile stau la barfa in casa. Totul decurgea bine, afara era frig, dar ne incalzea o tuica fiarta facuta de batranul de tata, nu iti mai trebuia nimic, Alex era DJ, Mihai facea plinul si Florin curata gratarul sa il punem dupa ce sa facut jar si sa chemam femeile cu preparatele. Jarul era foarte artagos, am pus gratarul , am trimis pe Florin dupa niste sunca sa ungem gratarul sa nu se lipeasca carnea, ce stateam si asteptam sa vina Florin, din jarul incins se ridicase un nor de fum negru, foarte ciudat, parea o silueta,dar totul a disparut cand a venit Florin si eram singurul care vazuse acel nor de fum negru, restul se uitau la mine de parca am vazut o fantoma. Vine femeile cu carnea, am pus-o pe gratar, i-am lasat pe cei 3 prietenii ai mei singur si am dat o fuga pana in beciul casei, era foarte subrede scarile, daca nu aveai grija unde calci puteai sa iti rupi gatul pe acolo. Desigur ca becul nu mergea, a trebuit sa imi aprind blitz-ul la telefon sa vad ceva pe acolo, cautam un borcan cu muraturi, erau de compoduri, ardei iuti , dar intr-un colt al beciului era o cutie ciudata, acoperita cu tot felul de carpe vechi si antice, am dat carpele la o parte si am incercat sa deschid cutia, atunci cutia sa deschis si un miros duhnitor, era de parca murise cineva aici, ma apropi de cutie si ma uit in ea, nu era decat o scrisoare si foarte mult sange in cutie, am luat scrisoarea si am plecat, nu mai puteam, imi venea raul de la duhoarea aia, am zis ca nu mai ma duc niciodata in beci. Am pastrat scrisoarea sa o citesc dupa petrecere. Baietii terminase gratarul, masa era aranjata, totul era bine, nici ca se putea intampla mai rau imi ziceam eu in gand. Dupa o cina buna, distractie, muzica, povesti spuse de pe cand eram noi mici, a fost o seara perfecta. Baietii plecase cu masina, Lucretia isi lua la revedere de la prietena ei si ma pregateam sa ma duc in pat si sa citesc scrisoarea. Era intr-un plic foarte murdar si destul de deteriorat, dar plicul din interior era intact. Scos foaia si scrie: "Familia Adams" hmm, se pare ca e o scrisoare de la vechia familie ce a locuit aici. "Daca citesti aceasta scrisoare, inseamna ca suntem morti si nu prea am avea cum sa scapam de acest monstru. Este pe urmele noastre de cateva zile incoace, nimic nu il poate opri, fugi din aceea casa, cat inca mai poti, numele lui este-.... Se pare ca e rupta o bucata din fragment. Hmm, foarte ciudat, nu prea cred eu in superstitii si fantome, e prea de tot. Am pus scrisoarea pe birou de langa pat si m-am culcat fara sa o trezesc pe Lucretia. "Asta ii deabia inceputul, ai fost avertizat si vei suferi o moarte in chinuri alaturi de prietenii tai si familia ta, noaptea deabia a inceput"-A.H

To be continue.......