Festivalurile verii

În timp ce multe festivaluri de primăvară sunt ţinute cu scopul de a îmbuna zeii şi a avea o recoltă bună, iar festivalurile de toamnă, pentru a mulţumi pentru aceasta, majoritatea festivalurilor de vară au scopul de a-i feri pe japonezi de boli. Dintre cele mai importante trei festivaluri japoneze – Festivalul Gion din Kyoto, Festivalul Tenjin din Osaka şi Festivalul Kanda din Tokyo – două dintre ele, respectiv festivalurile Gion şi Tenjin au un astfel de scop.

Festivalul Gion, Gion Matsuri ţinut pe data de 17 iulie, faimos pentru cele 32 de care de procesiune expuse în paradă pe străzi, a fost iniţial festivalul unui cult cu o răspândire largă, începând cu perioada Heian (794-1185), pe tot parcursul evului mediu. Simpatizanţii acestui cult credeau că bolile şi epidemiile erau cauzate de spiritul unor oameni puternici care au murit lăsând în urma lor invidie. Deoarece epidemiile apăreau frecvent în timpul verii, majoritatea festivalurilor de vară aveau scopul de a împăca oamenii cu spiritele care au cauzat epidemiile.

În timpul Festivalului Tenjin, care îşi are de asemenea originile în credinţele unui cult, un mare număr de bărci încărcate cu tobe şi păpuşi urmăresc bărci care poartă care de procesiune colorate în josul râurilor din Osaka.

Unul dintre cele mai mari festivaluri de vară japoneze, care atrage muţi turişti în fiecare an, este festivalul Nebuta. Acest festival se desfăşoară în prefectura Aomori dar şi în alte zone din nordul Japoniei, la începutul lunii august. Festivalul este caracterizat prin parada unor imense care de procesiune din hârtie, luminate din interior, având reprezentări ale unor personalităţi japoneze din trecut şi prezent. Se crede că festivalul îşi are originea într-un ritual care alunga somnolenţa, cuvântul nebuta derivând de la cuvântul japonez care are sensul de a dormi.

Festivalul Okunchi din Nagasaki, organizat în luna octombrie, celebrează recolta din anul respectiv. Festivalul este renumit pentru dansurile cu dragoni, originare din China, în timp ce carele de procesiune reprezentând vase de comerţ din perioada Edo (1603-1868), balene şi alte simboluri sunt etalate în întreg oraşul.

Japonia are treisprezece sărbători naţionale, ultima dintr-un an calendaristic fiind cea care celebrează ziua de naştere a împăratului (23 decembrie); se organizează de asemenea şi multe festivaluri regionale.

Festivalul Gion (祇園祭 Gion Matsuri?) este unul din trei mari festivaluri japoneze. Evenimentul se petrece anual pe parcursul lunii iulie în oraşul japonez Kyoto, fiind organizat de templul şintoist Yasaka din sectorul Higashiyama. Festivalul are o importanţă majoră pentru locuitorii Kyoto, care cred că sunt protejaşi de către zeităţile templului Yasaka.

Cea mai spectaculoasă parte a festivalului este procesiunea a 32 caruri, acoperite cu tapiserii vechi şi scumpe, prin străzile oraşului, începând cu cartierul Shijo în sectorul Shimonogyo. Carurile sunt iluminate de lanterne şi acompaniate de gonguri, flute şi tamburine. O altă procesiune scoate din Yasaka 3 altare portabile, care ar găzdui spiritele zeităţilor, le duce prin zonele de reşedinţă a credincioşilor până la cartierul Shijo.

Spre sfârşitul lunii altarele portabile sunt aduse înapoi în templul Yasaka, unde are loc un ritual, prin care spiritele zeităţilor sunt chemate să urmeze procesiunea şi să se întoarcă în templu. Mai târziu are loc ritualul de purificare, în care altarele portabile sunt „spălate” cu apa din râul Kamo (Kamogawa). Festivalul se încheie pe 31 iulie cu un ritual de purificare în incinta templului, unde toţi vizitatorii pot trece sub o girlandă gigantică împletită care se spune că aduce sănătate.

Festivalul a apărut ca parte a ritualului de purificare pentru a linişti zeii care, potrivit credinţelor, aduc incendii, inundaţii şi cutremure. Conform acestor credinţe, epidemia de ciumă, de care sufereau locuitorii în 869, ar fi fost provocată de Gozu Tennō (牛頭天王?), un zeu violent. Împăratul Seiwa a ordonat ca toţi locuitorii să se roage lui Susanoo-no-mikoto, zeului din templul Yasaka. Şasezeci şi şase halebarde stilizate şi împodobite, câte una pentru fiecare provincie a Japoniei medievale, au fost pregătite şi ridicate în livada Shinsen-en, împreună cu altarele portabile (mikoshi) din templul Yasaka.

Această practică a fost repetată ori de câte ori izbucnea epidemia. În anul 970, ritualul a fost declarat un eveniment anual şi s-a sărbătorit pe parcursul secolelor aproape făr întreruperi. Cu timpul, clasa negustorilor, din ce în ce mai puternică şi influentă, l-a transformat într-o precesiune pompoasă şi, către perioada Edo (1603-1868), îl folosea pentru a-şi expune bunăstarea.

În 1533, the shogunatul Ashikaga a interzis toate evenimentele religioase, provocând protestele locuitorilor, care afirmau ca vor putea trăi fără ritualuri, dar nu şi fără procesiune. Astfel festivalul a evoluat în forma sa actuală.

Peştele hamo

Evenimentul este cunoscut şi sub denumirea de festival al hamo (hamo este o specie de peşte, probabil ţipar-de-mare, despre care se crede că este cel mai gustos anume în această perioadă a anului).

imi place foarte mult articolul
pacat ca nu ai pus poze